Ne-am tot răsucit în ultimii ani și ideea de a fi în flux, de a nu te opune, de a fi zen, o găsești cam oriunde te-ai întoarce. E foarte faină ideea asta cu fluxul care te duce spre țara cu lapte și miere, tu nu trebuie să miști nici un deget, doar să te lași. Oamenii au în continuare nevoie de povești în care să creadă și chiar dacă nu se mai spun la gura sobei, ele aduc magie pentru un timp. Apoi mai aduc poate dezamăgirea că tu nu ai putut și cel din lumina reflectoarelor da.
Așa că vreau să îți deconspir trucul: înainte de a fi, ai nevoie să faci. Ai nevoie să lucrezi consecvent cu tine, să sapi, să nu te lași, să nu te sperii de ce descoperi și să nu te împiedici în ,,așa sunt eu”.
Chiar dacă ai învățat să eviți cuvintele ,,trebuie” și ,,efort”, vezi Doamne, ele nu mai dau bine, am o veste: trebuie să începi să te cunoști: care îți sunt fricile, limitările, convingerile, rănile, emoțiile, gândurile. Care e legătura dintre corpul tău și trecutul tău? Unde sunt ascunse traumele generațiilor trecute? Unde sunt ascunse propriile tale traume? Unde te auto-sabotezi? Unde crezi că te sabotează alții? Când reacționezi ca o marionetă? Când te simți ca o frunză în vânt?
Nu se întâmplă peste noapte și e nevoie de efort să te desprinzi. Ai folosit poate zeci de ani aceleași tipare mentale; obișnuința, familiarul, reflexul, nu te vor lăsa să scapi așa ușor. În schimb consecvența, atenția, determinarea, te vor ajuta să construiești baze noi, solide.
Posibil să îți amintești de corp doar atunci când țipă la tine printr-o durere. Va trebui să începi să îl asculți: atenția ta să fie și pe ce se întâmplă în interiorul tău nu numai în exterior. Vei descoperi ce îți deblochează energiile stagnante din corp, cum le eliberezi, cum te simți după ce te împământezi. Vei învăța un limbaj nou, limbajul corpului tău.
Sună complicat? Mai complicat decât sa fii în flux, nu?
Dar nu e un munte de netrecut. E doar o cale. A ta spre tine.
Dacă vrei să pășești și nu știi cum, scrie-mi.
Catrinel
Comentarios