top of page

Eu aștept degeaba?!



Recunosc că atunci când vreau să evadez, mă uit la filme romantice, e modul meu de a-mi spăla creierul. Da, îmi dau o stare bună, de optimism, ce fain e când totul se termina cu bine! Ce fain că vor trăi fericiți până la adânci bătrâneți. Doar că realitatea ne paște după colț. Și dacă aștepți ca partenerul tău să aibă un al șaselea simț rezervat doar pentru a-ți observa dorințele și a-ți citi gândurile atunci, iartă-mă pentru dușul rece, ai alunecat într-un film.

E fantastic să ai un partener care îți citește gândurile. Dar dacă nu ai, fără să însemne că vă iubiți mai puțin, acceptă anumite limitări ale celuilalt. Limitări care țin mai degrabă de obișnuit. Acceptă ceea ce e obișnuit în celălalt. Nu îți crea frustrări inutile doar pentru că așteptările tale sunt peste posibilități. Dacă vrei să ai așteptări, orientează-te spre zona în care poți primi ceva: ceri și primești. Fără să amâni până când cererea ta se transformă într-o răbufnire, cere clar, pe înțelesul lui. Atențiune, atențiune: cere, nu porunci. Vrei să te țină de mână? Cere! Vrei să îți aducă flori? Cere! Păi și unde e romantismul? Na, nu e în prima fază. Dar poate că fila cu romantismul lipsește din ,,Manualul bărbatului de lângă tine’’. Crezi că nu ar vrea el să fie cel mai bun soț de pe pământ? Nu ar fi el bucuros să te mulțumească? Și aici mă refer la toate palierele posibile! Ghidează-l puțin, deconspiră-ți visele ascunse.

Ar fi de folos să avem discuția cu ,,mi-ar place să..‘‘ înainte ca frustrările să ne asprească tonul. E posibil să nu avem parte chiar de scenariile filmelor romantice, dar la urma urmei care din noi e perfect?

Privește acum cât mai obiectiv relația voastră. Poate s-a strâns deja un morman de așteptări și frustrări între voi. E un punct de plecare ușor mai dificil pentru că ai o sensibilitate mai ridicată, îți pierzi mai ușor răbdarea. Îndrăznește să vorbești, nu te gândi că e de la sine înțeles, aruncă ce nu îți mai e de folos. Mie mi se pare haios să mă gândesc la șabloanele prefabricate de care am ținut cu dinții un timp. Până când mi-am dat seama că ele nici măcar nu ni se potriveau. Încercam să creez un mediu ideal, copiat, complet artificial. Abia după ce am dat drumul tiparelor despre cum trebuie să fie într-o relație ca să fie adevărată, am început să simt pulsul relației noastre.

Încearcă și tu iar dacă ai nevoie de ajutor caută-mă.

Catrinel

bottom of page