Dincolo de tot ce am căutat până acum


M-ai aruncat ca pe un cartof fierbinte. M-am rostogolit mai întâi prin Valea Plângerii și mi-a venit să îmi urlu durerea în fiecare secundă în care nu erai lângă mine. Erau dureroase până și clipele în care ar fi trebuit să fiu bucuroasă, pentru ca mi se împlineau dorințe pe care le crezusem importante, înainte să mă ocolești.


Acum privind în urmă, cred că durerea asta masivă și copleșitoare aducea cu ea și confortul unei lipse de alegeri. Pentru că deh, eram o victimă inocentă și nu aveam ce face. Tu, tu, tu erai de vină. De mine nici vorbă. Eu eram doar părăsită, uitată, pietrificată.


Hmmm...


A trecut ceva vreme de atunci și uite-mă, sunt întreagă. Mi-am adunat bucățile de suflet risipite printre dureri și regrete. Am învățat să te privesc din nou, de data asta fără să mă pierd și fără să mă doară.


Dincolo de tot ce am căutat până acum, dincolo de tot ce am crezut că găsesc, au rămas liniștea, bucuria și simplitatea.


Simplitatea în relații, la ea mă refer, fără prefăcătorii, fără impostură. Indiferent daca celălalt îți întinde o mâna să te ridici sau îți întinde o mână să îl ridici. Fără judecată și fără așteptări. Atât de limpede e totul.


Simplitatea cu care privindu-te în oglindă te poți accepta așa cum ești, conștient că dacă dai din toată inima ce ai mai bun acum, nu ești cu nimic mai prejos față de cel care dăruind firimituri din mai mult, pare mai special pe moment. Și că la sfârșit nu mai contează că a fost cineva mai ,,grozav’’, va conta bucuria pe care a adus-o în viața celorlalți.


Simplitatea relației cu tine, în care nu îți mai ceri să fii perfect, îți dorești doar ca viața ta să aibă un sens. Să fie Dar acestei lumi. Să aducă zâmbetul inimii cuiva.


Aleg deci liniștea inimii, bucuria vieții si simplitatea relațiilor.


Tu ce alegi?


Catrinel Rus



magine de lisa runnels de la Pixabay

  • White Facebook Icon